Oameni care se plictisesc in oras!

Ce fac oamenii care se plictisesc in oras? Pai se duc la munte, nu? Iar altii spun despre ei ca sunt nebuni, de ce se duc pe acolo ca sa isi rupa oasele??? Ca e frig, zapada, kestii...

Iar noi le zicem: Pai tocmai de aia mergem, ca e interesant, si ne place sa scapam de "jungla" din oras.

Dar ce facem cand mersul pe munte nu prea este o optiune viabila?

Pai... mergem la ski.

Unde?

De data asta la Les deux Alpes.

Pentru mine a fost prima data acolo, dar pot spune ca am fost impresionat de la inceput. Citisem pe net ca au peste 100 de piste, de toate culorile, insumand sute de km, dar una este sa citesti despre toate astea, sa vezi planuri si harti sau imagini din satelit, si alta este sa ajungi acolo. Si sa le vezi, si sa urci de la 1300m pana la 3600m, ca te plictisesti urcand in telecabina si pe teleski.

Iata ce puteam admira noi de la 3200 m, acolo unde ajungi numai dupa ce ai luat 2 telecabine si aproape ca te-ai plictisit vazand atatia "maestri" ai skiului sau ai placii prin jurul tau:

Si cum in grup erau foarte avansati in ale skiatului, altii mai putin avansati, unii pinguini si altii foarte pinguini, a fost o distractie pe cinste. Sincer, nici nu stiu cand a trecut ziua.

O buna parte din timp ne-am petrecut-o pe partia albastra care pleaca de la 3400, si pe care unii dintre noi au petrecut momente... tensionate :p

Noroc cu "profesorii" care au avut rabdare, eu nu prea am :)


Am urcat chiar si pana la 3600 (nu degeaba ii spune Les Deux Alpes 3600), de unde lumea se vede altfel



Am luat niste amintiri si pentru cei care nu au vrut sau nu au putut sa vina cu noi, fie ca erau prin Carpati, fie pe alte coclauri:

Dupa care ne-am dus si pe alte piste, ca sa ne "amelioram" cunostintele de ski. Si poate sa lasam in urma unele iluzii ca nu ne pricepem sau ca ne pricepem prea bine. LOL Vorbesc la persoana I. Am aflat si eu ce inseamna intr-adevar o pista rosie. Si va arat si voua:

Dupa cum spunea cineva duminica, doar a 2-a oara la ski si te duci pe rosie esti... da, stiu, un pic plecat de acasa. Pacat ca nu a avut cine sa ma filmeze si pe mine cand ma dadeam de-a berbeleacu pe panta asta... Dar a meritat. Acum stiu ce trebuie sa invat f f f bine data viitoare cand merg la ski: cristiane, ca mititelu' de mine a rezistat in plug pana la jumatatea pantei (si inainte de asta mai era inca una, dar nu chiar asa de frumoasa) dar nu mai mult. Apoi coborarea s-a facut foarte rapid, din fericire fara ruperi de oase.

Si cum se apropia seara, si deja soarele cobora dupa muntii din jur, ne-am gandit noi ca e mai bine sa coboram. Pe unde? Pe aici:

Si am pornit pe lungul drum spre casa, drum care trecea mai intai pe niste pante foarte line, numai bune pentru incepatori (e adevarat, cam ingusta coborarea pentru gusturile unora), dar foarte aglomerate la ora aceea.

Cam atat. A fost o zi plina de "invataminte" dar si very fun.

Cateva aspecte practice: daca vreti sa profitati din plin, plecati f devreme, la 6 dimineata daca se poate, noi am facut cam 2,5 ore pana in statiune. Telecabinele, centrele de inchiriat se deschid la 8 30 - 9 dimineata. Nu va luati prea multa mancare, ca nu cade bine la stomac cand te misti atat. In schimb apa, cafea si ceai, cat se poate. Atentie la claparii de inchiriat, eu mi-am blestemat zilele de cat ma dureau degetele de la picioare. De data asta am avut noroc cu skiurile, erau bine reglate si sareau cand era cazul. Data trecuta era sa imi rup piciorul din cauza ca nu au sarit deloc.

Si cat tine zapada, daca puteti sa mergeti... cat mai des ca merita. Multam din nou celor mari profesori :p care au avut rabdare cu noi pinguinii si care nu ne-au lasat de izbeliste.

P.S. Ca sa nu ma intelegeti gresit, pinguinii sunt niste fiinte foarte simpatice care petrec o buna parte din existenta lor pe burta :D