Chartreuse 08-10 Mai 2008 - Day 1

5 luni! Au trecut deja mai bine de 5 luni de cand nu am mai fost in tura...
Si? Nu mai rezisti?... ma intreba acum cateva zile o prietena.
Chiar nu mai vreau sa rezist, asa ca trebuie sa plec undeva la munte, ca mi-e dor.

Si cum dupa bunele obiceiuri frantuzesti de luna mai, WE prelungite se prelungesc de toata frumusetea (anu' asta parca mai mult ca in anii trecuti), era pacat sa nu profit de un WE care incepea joi si tine pana luni inclusiv. Unde mai pui ca si vremea se anunta frumoasa si la munte, nu numai pe la oras :D

Tinta initiala: Belledonne, unde am lipsit anul trecut de la cucerirea unuia dintre varfuri :(
Dar dupa o scurta informare pe net, vazand ca inca se mai face ski de tura la inceput de mai pe acolo... mi-am zis ca e mai bine sa incep cu o tura "uscata". Asa ca, destinatia aproape logica a fost Chartreuse.

Chartreuse, Cahrtreuse, dar unde? Ca sunt atatea varfuri pe acolo (vezi aici, alegand Chartreuse la Massif), alegerea a venit de la sine: le facem pe toate :D. Nici chiar asa, dar parca nici variantele "clasice" existente nu pareau adaptate, chiar daca sunt 'interesante': Tour de la Chartreuse prea lung, GR9 de multe ori ocoleste varfurile si e domoala (uneori), pe scurt, am incercat sa aleg poteci cat mai putin batute (unde era posibil) si pe care sa nu le fi facut deja.

Si iata ce a iesit!

Day 1: Lyon - Grenoble - La Bastille - Mont Jalla - Col de Vence - Fort du St. Eynard - La Charmette - Habert de Chamechaude

Plecarea dimineata devreme de la Lyon, primul tren la 06:45, numai bine pentru inca un pui de somn dupa o noapte extrem de scurta. La 08:40 deja urcam spre La Bastille, pe care nu o vazusem niciodata de aproape. O poteca-bulevard numai buna pentru batranei si tineri amatori de jogging de dimineata.
Superba vedere peste Grenoble, chiar si cand este invaluit un pic in ceata.


Dimineata, devreme, orasul inca adormit (de, e zi de sarbatoare), inceputul primei zile, bagajul greu, lipsa antrenamentului, pe scurt, am lalait-o de nu se poate. Pana am trecut de Mont Jalla si am inceput sa cobor spre Col de Vence, parca mai mult ma opream decat mergeam.

Cred ca vederea urmatorului pas (Fort du Mont St. Eynard) m-a mobilizat un pic, si am dat drumul la motoras. Pe la 12:00 luasem deja "pranzul" la intrarea in noul traseu, si imi faceam deja planuri pentru bucata ce urma, stiind ce ma asteapta aici (a fost prima tura pe care am facut-o anul trecut cu Sorin & co.)



Facut plinul de apa, si urcat voiniceste pe pantele deloc abrupte pana la Fort



Aici, parca povestea cu Luminita, stiti voi, cea de la capatul tunelului


mi-a dat o cu totul alta perspectiva asupra vietii, dar mai ales asupra orasului care se afla la poalele muntelui: deja se vedeau Alpii inalti, care la ora aceea aveau chef sa se joace 'ascunsa' cu mine ;)




Pe portiunea ce a urmat, am inceput sa ma gandesc serios la reorganizarea bagajelor, lipsa de spatiu spunandu-si rapid cuvantul. Nu cred ca este un lucru mai incomod decat sa nu vezi unde pui piciorul cand inaintezi pe o poteca...



Da, stiu, nu ar trebui sa pleci cu doi saci, dar cele 25 kg de "bagaj" initial s-au incapatanat sa nu intre doar in rucsacul mare :(. Lucru care se va schimba cat de curand.

Coborarea spre La Charmette (in le Sappey en Chartreuse) a fost lejera, fara dificultati "tehnice", poteca foarte bine indicata cu banda rosu-alb orizontala (GR9, ca si pana acum) si foarte vizibila. Cu conditia sa nu ai mintea hai-hui. Ca altfel te pierzi :D Si chiar am reusit-o si pe asta, am ratacit poteca (coborasem un pic mai jos decat prevedea traseul, cred ca ma gandeam la fete). Asa ca m-am asezat frumusel sa imbuc ceva, cand am avut parte de cea mai haioasa faza a zilei. Desi ma dadusem ratacit, il aud la un moment dat pe un nene vorbind la telefon, destul de tare, din ce in ce mai tare, si din ce in ce mai aproape. Dar era ceva care nu se lega... deloc. Nene se apropia prea repede si prea ... sus. Si asta pentru ca el nu era pe poteca, ci se dadea cu parapanta! Ca multi altii :))



Revenit pe poteca "normala", am 'descendat' pana in satuc, unde am facut din nou plinul la apa, si am pornit-o intins spre Habert de Chamechaude (un gen de refugiu, nume specific cica pentru zona Chartreuse si Belledonne).
Numai ca odata ajuns la poalele Chamechaudei, tinta mea pentru ziua respectiva, am tras o mica sperietura: se starnea o mica ploaie, iar eu nu stiam nici macar cum sa imi montez cortul, era prima lui iesire :D. Asa ca am bagat ceva viteza, cu mici balbaieli, si cu multe emotii, am montat cortul chiar in mijlocul potecii, fara sa mai caut un loc mai bun de cort (era la 20 de metri mai jos). Si numai bine, pe cand am terminat eu de montat cortul, iata ca au aparut niste raze de soare, ploaia ne ocolise de data asta.


Concluzii Ziua 1

Plecare din Grenoble la 08:40, sosire la Habert de Chamechaude la 17:30; durata - 08:50
Altitudine plecare 213 m, altitudine sosire 1580 m
Denivelare + 1783 m, denivelare - 416 m
Distanta parcursa 18,5 km
Dificultate:
- portiune usoara, care nu necesita echipament
- se poate face si in "adidasi" dar sunt recomandati bocancii
- apa la punctele cheie ale traseului, nu si pe traseu
- poteca vizibila, lejera, foarte bine marcata, fara probleme de orientare

O prima zi superba, cu vreme calda, foarte putin vant, soare mai toata ziua (ce bine ca nu am uitat crema de bronzat). Sperietura de ploaie de pe seara s-a concretizat intr-o mica aversa pe la ora 22:00, dar cortul s-a comportat excelent. Primusul a facut o prima supa excelenta, veranda cortului oferindu-i suficient adapost pentru a-mi scurta la minimum asteptarea, si pentru supa si pentru ceai. Cei cativa francezi prezenti la 'refugiu', desi galagiosi la inceput, s-au bagat repede in casuta cand a dat-o cu ploaie. Chiar si asa, la ora 20 deja dormeam fain-frumos.